Guvernul i-a obligat prin ordonanță de urgență pe producătorii de electricitate ca, de la 1 septembrie, să vândă energia pe care o mai au disponibilă până la finalul anului, prin contracte bilaterale negociate direct, doar furnizorilor care au în portofoliu clienți finali, distribuitorilor de energie, operatorului de transport Transelectrica, precum și celor mai mari clienți noncasnici care, precum Alro.
Operatorul californian de transport și sistem, omologul Transelectrica din România, riscă să fie nevoit, la fel ca în urmă cu 2 ani, să recurgă la întreruperi controlate succesive în tranșe, prin rotație, ale alimentării cu electricitate a consumatorilor din diverse zone ale statului, pentru evitarea unui blackout generalizat, scrie Bloomberg.
Toți producătorii de energie electrică din România, nu doar companiile de stat din domeniu, vor fi obligați să-și vândă minimum 40% din producția anuală prin contracte pe termen lung, adică în afara piețelor spot, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat și pentru care camera decizională este cea a Deputaților.
Nereușind să cumpere din piață energie electrică pe 1 an de zile pentru peste 100 de locuri de consum ale mai multor unități militare din întreaga țară, inclusiv cea românească de la Deveselu ce găzduiește baza americană cu scutul antirachetă Aegis Ashore, Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin UM 02574 București, a fost nevoit să încheie un contract pe doar 3 luni cu un furnizor de ultimă instanță (FUI), potrivit informațiilor transmise de instituție la solicitarea Profit.ro.
Pe cea mai importantă piață de electricitate din România, piața pentru ziua următoare (PZU - cu o cotă de 40% din total consum), prețul mediu pentru 2021 a atins un record istoric, fiind de 3 ori mai ridicat decât cel din 2020, ajungând la peste 550 lei/MWh, față de 190 lei/MWh în anul precedent. În ultima parte a anului trecut, prețurile pentru ziua următoare au bătut toate recordurile, cel mediu zilnic sărind de 2.000 lei/MWh, iar cel mediu orar, de 2.600 lei/MWh.
Biblioteca Națională a României, cea mai mare instituție publică de profil din țară, aflată în subordinea Ministerului Culturii, nu exclude să fie nevoită să plătească peste două treimi din bugetul său anual pentru a se aproviziona cu energie electrică timp de un an de zile, în condițiile actualelor scumpiri galopante de pe piețele angro.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că s-a luat decizia ca producătorii de energie electrică deținuți de statul român, cei mai mari fiind Hidroelectrica și Nuclearelectrica, să fie obligați să-și vândă cel puțin 40% din producție în afara pieței spot pe termen scurt, adică a platormelor PZU, intraday și echilibrare de la OPCOM, pentru ca marii consumatorii industriali de energie precum Alro Slatina, care au nevoie de cantități mari pe termen lung, să se poată aproviziona.
Patru fabrici de componente din aluminiu din România care produc pentru giganți aerospațiali multinaționali precum Airbus, Boeing sau Bombardier, cu rulaj cumulat de peste 600 milioane lei și aproape 2.200 de salariați în 2020, controlate de grupul elvețian Montana Tech Components AG, au probleme cu furnizorul de energie electrică, care le-a trimis, la jumătatea lunii trecute, notificări de reziliere a contractelor de furnizare începând cu 1 ianuarie 2022, ca urmare a refuzului lor de a accepta o majorare de 4 ori a prețului electricității livrate.
Prețurile la energie în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii și această criză se va agrava pe măsură ce temperaturile vor începe să scadă.